Sunday, January 10, 2010

Ulei de lampa





Dă-mi ceva din fumul vrăjit
ce se mişcă sub lentile opace,
sentimente în harababură,
poezie pe care o scriu în autobuz
aplecată peste lampa unui carnet de schiţe.

Dă-mi un pic din climatul  înaripat,
ce se infăşoara in vagul dimineţii
si mă găseste învolburată
în colţurile pierdute ale peisajului.

Ascunse in carapacea lor,
versurile mele se schimbă
sub imperiul repetiţiei
si a pădurii de cuvinte ce se leagănă.

O dantelă ploioasă de frunze de mesteacăn mă susţine.

Si incantaţia aceasta, aproape sălbatică, iţi va da
măsura luminii mele şi a etajelor indepartate

din Babilonul vânturilor.

2 comments:

  1. cu un caiet în mână, candva...
    căutam sensuri de cuvinte
    în corole de arbori
    răsfiraţi in ordinea intrinsecă
    a lucrurilor fără nume

    dincolo de fereastră, flori
    toată lumea stie că sunt vii
    atunci când soarele
    sărută creştetul ca şi cum mângâierea mamei
    ar fi bucata de pânză pe care ne desfăşurăm
    destine încondeiate de hora copiilor primăverii

    uitasem privirea în mine
    la locul de întâlnire al cuvintelor
    ningea...

    ReplyDelete
  2. Mirela...iti multumesc pentru poezia originala pe care o adaugi la mini-expozitia noastra ...dedicata tuturor celor pasionati de poezie si arte.

    Iata un posibil comentariu:

    La locul de intalnire al cuvintelor,
    sub ninsoare,
    jumatati de pagini - fulgi de silabe

    ReplyDelete

Frunze de artar - Jurnal din Toronto